09.04.2009

Despre justitie


Una dintre multiplele teme vehiculate in aceste zile prin mass-media autohtona, dar si la nivelul dezbaterii societatii civile, este problema justitiei. Modalitatile de abordare, insa, departe de a avea orice pretentie de profesionalism, aduc discutia in derizoriu, incetosand si mai mult perceptia publica asupra unui domeniu evident disfunctional in Romania.

Derivat din termenul latinesc "jus" care inseamna "drept", conceptul de justitie cunoaste in prezent in tara noastra valente nebanuite si absolut incredibile pentru parintii sai fondatori din Antichitate. La origine, justitia era menita sa echilibreze nedreptatile existente in societate, dintr-un motiv sau altul, de aici si reprezentarile sale sub forma unei femei tinand in mana balanta, dar legata la ochi - semn ca "justitia e oarba", adica nu tine cont de emotii, sentimente, opinii sau legaturi de rudenie, deci se aplica in mod egal tuturor.

Intre timp, au aparut nenumarate exceptii de la regula, care au deformat menirea initiala, creand astfel o clasa de persoane la care justitia nu poate ajunge, care se situeaza deasupra legi, evident in mod incorect. In functie de perioada si de tendinta diverselor epoci istorice, aceste exceptii se bazeaza pe statut social, putere militara, putere fizica individuala, avere etc. Ele au alimentat impresia publicului ca este de dorit sa se ajunga in asemenea pozitii in care totul sa fie permis, indiferent de efectele negative produse asupra societatii.

In momentul in care unul dintre acesti "potentati" imuni fata de lege sufera consecintele corecte ale faptelor sale reprobabile fata de societate, cei care sunt obisnuiti cu strambatatea sistemului incearca sa acrediteze ideea ca este vorba de un abuz, invocand tot felul de formalitati, ignorand insa spiritul legii, din punctul meu de vedere mult mai important decat litera ei. Astfel ajungem la situatia absurda in care cei vinovati se considera victime, iar cei nevinovati sunt deodata inclusi in categoria agresorilor. Evident, ei agreseaza o ordine bazata pe coruptie si nedreptate, insa cei care sunt vizati nu fac altceva decat sa manipuleze opinia publica sustinand ca ei reprezinta adevarul.

Principalul lor argument este ca justitia din Romania este oricum putreda din radacini si ca, orice ar face, este arbitrara si partizana. Insa acest lucru nu inseamna ca toata justitia este corupta, este vorba doar de o perceptie bazata pe cazuri izolate. In realitatea cotidiana nu exista alb si negru, ci doar nuante de gri, astfel ca verdictele oferite gratis pe canalele mediatice nu fac decat sa traga concluzii pripite, ignorand nuantele sistemului judiciar, care, in unele cazuri (poate mai numeroase decat celelalte), ar putea lua decizia corecta.

In cele din urma, nu putem decat sa observam ca toate legile umane sunt supuse greselii inerente in natura umana. La fel si aplicarea lor. Insa perseverarea in greseala nu poate sa serveasca decat scopurilor oculte care incearca sa ocoleasca legea si sa creeze un sistem paralel, criminal. De aceea societatea trebuie sa se mobilizeze impotriva acelor factori care constituie simboluri ale sfidarii bunului simt si legalitatii si sa elimine din randul sau personajele publice care pericliteaza bunul sau mers catre o soarta mai buna, o replica palida dar certa a Cetatii Domnului.