Despre dusmanul de langa noi

Frica este unul dintre cele mai puternice sentimente omenesti. Ea este folosita in mod frecvent pentru manipularea unor mari mase de oameni, a unor indivizi influenti, dar si pentru conturarea unor strategii de securitate care ofera un sentiment de siguranta cetatenilor de rand. Originea fricii este de natura emotionala si incercarea de a o controla prin intermediul ratiunii este cel mai adesea sortita esecului.

La nivelul relatiilor dintre state, frica este folosita cel mai frecvent pentru a justifica actiunile intreprinse impotriva unui actor desemnat ca inamic suprem sau principal dusman. De regula, aceasta desemnare tine seama de istoria relatiilor cu statul respectiv, dar si de perceptia cetatenilor (inclusiv a elitelor) despre acel stat si despre intentiile sale.

Daca luam statele europene, de exemplu, folosind informatiile disponibile din surse deschise, se poate contura un tablou destul de sugestiv cu privire la statele pe care majoritatea cetatenilor le considera "dusmani" principali. Evident, e vorba de perceptiile lor, care nu concorda intotdeauna cu realitatea, dar care sunt cauzate de evenimente reale ale trecutului mai mult sau mai putin indepartat.

Astfel, cel mai des pomenita tara este (deloc surprinzator) Rusia, considerata principalul inamic in tarile baltice, Finlanda, Polonia, Ucraina, Romania si Georgia. Privita din punct de vedere geografic, situatia releva faptul ca e vorba de tari din vecinatatea Rusiei, cu care aceasta a avut conflicte in trecut sau mai recent si carora le-a ocupat parti din teritoriu. Putem conchide ca este vorba despre un dusman istoric.

Pe locul doi in acest clasament este Serbia, mentionata de majoritatea cetatenilor statelor din vecinatatea sa vestica, care au facut parte la un moment dat din fosta Iugoslavie (cu exceptia Macedoniei si Sloveniei, si cu includerea Albaniei). Ramasitele emotionale ale conflictelor interetnice de la sfarsitul secolului trecut se regasesc, astfel, si in prezent.

Locul al treilea este impartit intre Turcia si Statele Unite. In cazul Turciei, perceptia de dusman este preponderenta in Grecia, Bulgaria si Cipru, din nou tari vecine care au avut conflicte cu statul turc in trecut (in principal vizand castigarea independentei). In cazul Statelor Unite (actor extra-european, nota bene!), perceptia e prezenta in Rusia (evident!), Belarus, dar si in Serbia. Daca in primele cazuri este vorba despre ecouri ale Razboiului Rece, in ultimul caz bombardamentele NATO din 1999 nu au fost uitate. De remarcat, insa, pozitia comuna a celor trei care sunt si destul de apropiate ca relatii bilaterale in toate domeniile.

Mai exista si alte rivalitati, vizand perceptiile despre Germania (prezenta in memoria ostila a britanicilor si danezilor) si Marea Britanie (amintita de francezi si irlandezi), insa acestea sunt mai mult rivalitati regionale. Sunt interesante si cazurile Olandei, unde principalii "dusmani" sunt considerati marocanii, respectiv al Turciei, unde "dusmanii" sunt, evident, kurzii. Majoritatea fricilor este, insa, prezenta in Europa Centrala si de Est, zona in care lipsa unei prosperitati comparabile cu vestul continentului lasa loc temerii ca trecutul se poate oricand intoarce, cu tot arsenalul suferintelor indurate. Totusi, nu trebuie uitat ca este vorba doar despre perceptii...